Simbolurile de pe eticheta hainelor: ce înseamnă fiecare

Eticheta cusută în cusătura laterală este singurul loc unde brandul îți spune adevărul despre ce a vândut. Nu în reclamă, nu în descrierea de pe site: acolo, pe fâșia aceea de material care zgârie ceafa. Iar informația e scrisă într-un alfabet pe care aproape nimeni nu-l învață niciodată complet.

Sunt cinci simboluri. Restul sunt variații pe cele cinci.

Cădița: spălarea

Forma seamănă cu o cadă văzută din lateral. Tot ce ține de spălat se scrie înăuntrul ei sau în jurul ei.

Simbol	Ce înseamnă
Cădiță cu o cifră	Temperatura maximă, în grade Celsius
Cădiță cu o mână	Spălare manuală, apă călduță, fără frecare
Cădiță tăiată cu un X	Nu se spală deloc — doar curățătorie
O linie sub cădiță	Program moderat, pentru sintetice
Două linii sub cădiță	Program delicat, pentru lână și mătase

Cifra este un plafon, nu o recomandare. La 30 de grade se poate spăla și la 20, și la rece. Ce nu se poate este mai sus: fibrele naturale se contractă, culorile migrează, iar elastanul din compoziție își pierde revenirea. O pereche de blugi spălată constant la 60 de grade îmbătrânește de trei ori mai repede decât una spălată la 30.

Cădița tăiată nu înseamnă „nu se udă". Înseamnă că apa cu detergent, în mașină sau în chiuvetă, strică haina. Rămâne curățătoria.

Triunghiul: înălbirea

Simbol	Ce înseamnă
Triunghi gol	Se poate folosi orice înălbitor, inclusiv cu clor
Triunghi cu două linii diagonale	Doar înălbitor fără clor, pe bază de oxigen
Triunghi tăiat	Fără niciun înălbitor

Distincția dintre cele două tipuri contează mai mult decât pare. Înălbitorul cu clor atacă fibrele proteice — lână, mătase, cașmir — și le dizolvă efectiv. Pe o bluză albă de mătase, o singură aplicare lasă găuri care apar abia la a doua spălare.

Înălbitorul pe bază de oxigen, cel din majoritatea detergenților „pentru albe", lucrează mai încet și nu distruge fibra. E ce se folosește când eticheta arată triunghiul cu linii.

Pătratul: uscarea

Aici sunt două familii de simboluri, și se confundă des.

Pătratul cu un cerc înăuntru înseamnă uscător de rufe, mașina aceea separată care suflă aer cald.

Simbol	Ce înseamnă
Cerc în pătrat, un punct	Uscător, temperatură joasă
Cerc în pătrat, două puncte	Uscător, temperatură normală
Cerc în pătrat, tăiat	Nu se pune în uscător

Pătratul cu linii înăuntru înseamnă uscare naturală, iar poziția liniei spune cum.

Simbol	Ce înseamnă
Linie orizontală	Uscare întinsă, pe orizontală
Linie verticală	Uscare agățată, pe umeraș sau sfoară
Linie diagonală în colț	Uscare la umbră, ferit de soare direct

Linia orizontală nu e o sugestie estetică. O bluză de lână agățată udă se lungește sub propria greutate și rămâne așa. Se întinde pe un prosop, pe orizontală, și își păstrează forma.

Fierul de călcat: temperatura

Simbol	Ce înseamnă
Fier cu un punct	Maximum 110 de grade — sintetice, acril, nailon
Fier cu două puncte	Maximum 150 de grade — lână, poliester, amestecuri
Fier cu trei puncte	Maximum 200 de grade — bumbac, in
Fier tăiat	Nu se calcă
Fier cu aburi tăiați dedesubt	Se calcă, dar fără abur

Un punct înseamnă că materialul se topește, nu că se șifonează. Poliesterul călcat la temperatură de bumbac se lipește de talpa fierului și lasă o urmă lucioasă care nu mai iese niciodată.

Cercul: curățătoria

Cercul e mesajul pentru profesionist, nu pentru tine. Litera dinăuntru îi spune curățătorului ce solvent are voie să folosească.

Simbol	Ce înseamnă
Cerc cu P	Percloretilenă și solvenți pe bază de hidrocarburi
Cerc cu F	Doar solvenți pe bază de hidrocarburi, mai blânzi
Cerc cu W	Curățare umedă profesională, cu apă și utilaj special
Cerc tăiat	Nu se dă la curățătorie

Ce trebuie să reții: dacă haina are cerc și tu o duci la curățătorie, arată-le eticheta. Litera aceea decide ce pun în mașină. Un palton de cașmir tratat cu solventul greșit iese rigid și mat.

Restul detaliilor despre fibre — de ce lâna cere altceva decât bumbacul, cum se comportă mătasea la apă — sunt în ghidul despre cum recunoști un material bun.

Ce nu scrie pe etichetă

Eticheta îți spune ce poate suporta haina, nu ce e bine pentru ea. Sunt lucruri diferite.

O cămașă de bumbac cu trei puncte la fier suportă 200 de grade, dar asta nu înseamnă că trebuie călcată la maximum de fiecare dată. Un tricou care rezistă la 40 de grade arată mai bine, mai mulți ani, spălat la 30.

Eticheta nu spune nici cât de des se spală. Multe haine se spală mult mai des decât ar trebui — un pulover de lână purtat peste o cămașă are nevoie de aerisire, nu de spălare, iar fiecare ciclu în plus îl scurtează.

Și mai e ceva ce nu scrie: dacă haina se decolorează. Prima spălare a unui articol de culoare intensă se face separat, indiferent ce zice eticheta. Roșul și indigoul lasă culoare în primele două-trei spălări, iar o cămașă albă din același ciclu nu se mai recuperează.

Când eticheta lipsește

La hainele second hand eticheta e tăiată aproape mereu — fie de fostul proprietar pentru că zgâria, fie de magazin. Rămân două indicii.

Primul e pipăitul. Lâna e caldă și puțin elastică, bumbacul e răcoros și se șifonează, poliesterul e neted și revine imediat din boțire, mătasea e rece la prima atingere și se încălzește în mână.

Al doilea e cusătura interioară. Uită-te la marginea unei cusături: fibrele naturale se destramă în firicele scurte și neregulate, sinteticele se destramă în fire lungi, drepte, uneori topite la capăt.

Iar dacă nu ești sigur, regula pentru necunoscut: rece, delicat, uscare întinsă. Nu greșești niciodată în direcția asta.

Ce contează de fapt

Cinci forme. Cădiță pentru spălat, triunghi pentru înălbit, pătrat pentru uscat, fier pentru călcat, cerc pentru curățătorie. Cifrele sunt plafoane, punctele sunt trepte, liniile de dedesubt înseamnă blândețe.

Cu asta poți citi orice etichetă din Europa, fără să cauți nimic. Și, mai important, poți spune de ce s-a stricat ultima haină pe care ai stricat-o.